Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
:
 Poesia 2005-05-20 (9129 visite)
A murit...
:
Poesia 2003-05-29 (8220 visite)
Acasă
:
Poesia 2005-12-07 (12295 visite)
Aducerile-aminte
:
Poesia 2005-06-24 (11033 visite)
Aeternitas
:
Poesia 2005-10-14 (8259 visite)
Agonie
:
Poesia 2005-09-06 (8554 visite)
Am fost...
:
Poesia 2003-05-29 (10075 visite)
Amurg
:
Poesia 2005-10-14 (23554 visite)
Apostolul
:
Poesia 2005-10-14 (16248 visite)
Apostolul
:
Poesia 2005-10-14 (8715 visite)
Apus
:
Poesia 2005-10-14 (12458 visite)
Asfințit
:
Poesia 2005-10-14 (12111 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (9634 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (9838 visite)
Așteptare
:
Poesia 2005-10-14 (10333 visite)
Atunci
:
Poesia 2005-12-07 (8676 visite)
Bătrâni
:
Poesia 2005-12-07 (14899 visite)
Cade-o lumină
:
Poesia 2005-06-24 (8587 visite)
Cain
:
Poesia 2005-12-07 (7903 visite)
Cântă moartea
:
Poesia 2005-12-07 (12288 visite)
Cântec
:
Poesia 2005-12-07 (12031 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (22217 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (7547 visite)
Cântece
:
Poesia 2005-12-07 (8030 visite)
Cântecele mele
:
Poesia 2005-12-07 (9289 visite)
Cărbunii
:
Poesia 2009-10-11 (10094 visite)
Ceahläul
:
Poesia 2002-10-23 (9619 visite)
Cetind pe Baudelaire
:
Poesia 2013-03-21 (5755 visite)
Chemare
:
Poesia 2006-05-16 (7707 visite)
Clăcașii
:
Poesia 2008-02-07 (14368 visite)
Coboară toamna...
:
Poesia 2006-05-16 (30076 visite)
Cosașul
:
Poesia 2009-10-13 (9138 visite)
Craciunul copiilor
:
Poesia 2004-10-05 (23963 visite)
Dăscălița
: poezii pentru copii
Poesia 2005-09-25 (25772 visite)
Dascălul
:
Poesia 2009-10-11 (9730 visite)
De demult...
:
Poesia 2006-05-16 (24601 visite)
Departe
:
Poesia 2009-10-12 (9743 visite)
Din larg
:
Poesia 2010-04-28 (9185 visite)
Doina
:
Poesia 2008-11-12 (32694 visite)
Dorinta
:
Poesia 2002-12-06 (11943 visite)
E sărbătoare
:
Poesia 2008-02-07 (9645 visite)
Eu știu un basm
:
Poesia 2009-10-11 (7370 visite)
Fără țară
:
Poesia 2009-10-21 (9200 visite)
Fată mare
:
Poesia 2002-10-23 (8573 visite)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909
Poesia 2005-07-16 (7072 visite)
Graiul pâinii
:
Poesia 2009-10-13 (7215 visite)
În mine câteodată
:
Poesia 2009-10-26 (8672 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Post Consigliato
